Hannspree HANNSpad

Am primit în teste de la evoMAG o tabletă HANNSpree SN10T1 30R1653, cunoscută şi ca HANNSpad HSG1164. Este o tabletă din clasa budget, ce rulează Android 2.2 şi o interfaţă aparte, puterea hardware-ului compensând pentru lipsa anumitor funcţionalităţi.

Pe scurt:

Plusuri:
– are ecran capacitiv (adică nu trebuie să apeşi pe el ca să meargă, ci doar să îl atingi). De altfel, cred că e cea mai ieftină tabletă cu ecran capacitiv.
– hardware rapid: procesor Tegra 2 dual-core la 1Ghz, 512mb RAM
– ecranul e de 10.1″, widescreen
– consumul de energie e foarte bine echilibrat, bateria ţinând mai mult decât m-aş fi aşteptat.
– interfaţa e interesantă d.p.d.v. al designului
– memoria internă este de 16GB, având loc şi pentru un card SD de până la 32GB
– port HDMI
– poate fi rootată extrem de uşor
– are Adobe Flash care funcţionează impecabil

Minusuri:
– Android 2.2 e depăşit şi pentru telefoane, mai ales pentru tablete
– interfaţa tap’n’tap e foarte restrictivă
– nu pare să suporte mai mult de două puncte de multitouch
– nu se poate încărca pe USB, ci doar cu încărcătorul ei cu mufă specială
– nu are acces la aplicaţiile Google: Gmail, Talk şi, poate cel mai important, Market.

Menţiuni neutre:
– nu are GPS, 3G sau cameră foto/video
– încă nu e destul de populară pentru a beneficia de ROM-uri alternative serioase
– tastatura software e diferită – depinzând de preferinţe, poate fi un avantaj sau un dezavantaj

Design

Comparând HANNSpad-ul cu alte tablete noi, parcă se poate vedea încă dinainte de a porni tableta de unde s-a făcut rabat pentru a se ajunge la preţul mic al acesteia. Tableta e cu câţiva milimetri mai groasă şi cu câteva grame mai grea decât mi-ar fi plăcut, iar forma şi materialele din care e fabricată carcasa nu excelează prin nimic. Ce-i drept, nicio secundă nu mi-a lăsat impresia de chinezărie, însă nu are “strălucirea” unui gadget de top. Este, dacă vreţi, ca un Logan între maşini străine: nu-i urât, însă nici frumuseţea nu e punctul său forte.

Culoarea predominantă a tabletei este negrul, căreia i se adaugă o bandă argintie ce înconjoară aparatul în întregime. Singurele butoane hardware ale aparatului sunt două de volum şi cel de pornire, funcţiile “Home”, “Menu” şi “Back” fiind îndeplinite atât de trei butoane capacitive din lateralul tabletei, cât şi de iconiţe prezente permanent în bara de notificare. În lateralul tabletei se găsesc intrările mini-USB, HDMI, audio standard, alimentare şi slot microSD, iar pe spatele acesteia se află un difuzor.

Ecranul

Modelul SN10T1 se laudă cu un ecran capacitiv de 10.1″, ce rulează la rezoluţia 1024×600. Calitatea imaginii e foarte bună, însă tinde să scadă în momentul în care ecranul este privit din diferite unghiuri. Mai exact, luminozitatea este cea care scade, oferind unui al doilea privitor al tabletei o experienţă mai puţin decât optimă. În condiţii de lumină puternică, puterea de reflectare a luminii pe care o prezintă ecranul poate deveni o problemă, însă prin setările corecte ale luminozităţii, nu una mare.

Pe partea de “touch” a ecranului, însă, lucrurile sunt puţin mai şubrede: numărul punctelor de multitouch sunt limitate la două, iar răspunsul tabletei la atingere are momente când dă greş. Mai concret, există momente când vrei să “tragi” de ceva, însă îţi “scapă din mână” la jumătatea drumului, înregistrând în schimb un “click” singular. Aceasta poate fi, de exemplu, o problemă în momentul în care vrei să faci scroll printre aplicaţii, însă porneşti una dintre acestea din greşeală.

(continuă în pagina a doua)